Interviu "cu" Cătălin Boteazatu (4.09. 2006)

Mi s-a făcut dor de revista Apropo. Dintre toate locurile în care am lucrat, acolo m-am simţit cel mai bine. Ăsta este un interviu pe care l-am făcut acum un an jumătate. E un interviu mişto. L-am pus aici pentru că îmi e dor de revista Apropo. Click.

Cătălin Botezatu se ia prea în serios. Joacă şi teatru puţin. S-a săturat de societate, de Răzvan Ciobanu, de Monica Columbeanu. Interviul l-am făcut în atelierul lui decorat în stil budist. Moda este tributul pe care-l plătim vanităţii fiinţei umane. Asta e concluzia la care am ajuns înainte să încep interviul. Asta e şi concluzia cu care am plecat.

Ai convingeri budiste?
Am studiat budismul. Am fost logodit cu o americancă care studia budismul. Mi se părea o fiţă gratuită. Pe urmă stând mai mult în casă şi aşteptând să vină de la diferite afaceri pe care le avea, m-am apucat să citesc.

Ce convingeri religioase mai ai acum?
Sunt ortodox. Eu chiar cred în Dumnezeu, deşi unora poate li se pare ciudat când mă închin în momentul în care trec pe lângă o biserică. E o chestie de educaţie. E de la mama mea.

Religios greşeşti mult?
Categoric. De aceea în fiecare seară îmi fac rugăciunea. Încep prin a-i mulţumi...

Îmi pari un om constant nemulţumit. Ieri îl bombăneai pe şofer când vorbeam la telefon. Acum pe fetele de aici.
Sunt nemulţumit. Tind către perfect.

Eşti un şef incomfortabil.
Nu. Sunt extrem de flexibil. Am o relaţie de prietenie cu subalternii. Uneori prietenia asta este prost înţeleasă.

Îmi ziceai ceva de un festival la care ai participat...
Da. În Italia. Am luat un premiu destul de important zic eu... pentru cel mai bun creator din Europa.S-au făcut 12 luni sondaje şi s-a constatat că anul acesta eu merit premil. În sensul că am făcut cele mai multe prezentări la nivel internaţional.

Eşti mai bun ca Armani?
Nu am pretenţia să fiu un Armani.Ei au ajuns la un astfel de nivel financiar după 60 de ani. Eu mai am.

Păi, prin titlul premiului de care îmi spuneai pari peste Armani.
Nu. Ei deja sunt altceva. De exemplu Armani a câştigat cel mai bun creator din lume. S-au decernat 4 premii aici. Cel mai bun creator din Asia a luat un japonez.. Bineînţeles că cel mai avangardist, în sensul de show l-a luat Galliano de la Dior. La anu premiul pe care l-am luat eu o să-l ia altcineva. Chiar am întrebat de Armani şi mi s-a spus că el se rezumă la cel câteva prezentări la "Săptămâni ale modei" şi cu asta basta.

Ai concurenţă în România?
De la an la an sunt tot mai delăsători. Sunt meteorici. Apar... dispar. Cei care sun la modă se mulţumesc să facă bani. Eu reinvestesc.

Răzvan Ciobanu nu e competitor?
E un băiat ok. Eu îl cunosc de când lucra la un radio şi mă tot suna să mă invite la emisiunile lui. Poate că ar trebui să facă mai des prezentări.

Poate că o prezentare bună se lucrează în mai mult timp.
Păi el nu face decât una. Şi nici aia bună.

A recunoscut că e homosexual. Ajută?
A-'i asuma asta este o mare responsabilitate. Probabil când eşti într-un con de umbră şi nu ai cu ce să mai ieşi, te foloseşti şi de astea. Contrar aparenţelor sunt oameni care par extrem de serioşi şi de fapt, în intimitatea lor sunt promiscui şi ordinari. Răzvam e un personaj care din multe complexe face lucruri ieşite din comun. Dar atât.

Ai avut tentaţia sexului cu bărbaţi?
Am avut propuneri. Am prieteni gay. N-am avut tentaţia.Am făcut tot felul de alte orgii. Dacă va fi nevoie, există o listă de femei care ar putea certifica orientarea mea sexuală.. Lista ar putea strica însă multe prietenii şi familii. N-am însă cui să mă justific. Cui să mă vând?! Unei societăţi găunoase?!

Prezenţa femeilor în viaţa sexuală a unui bărbat nu implică absenţa bărbaţiilor.
Îţi spun un singur lucru. Dragostea nu are sex.

Dacă ai avea o relaţie cu un bărbat ai recunoaşte?
Dacă ar fi o relaţie care m-ar marca aş recunoaşte. Lumea nu este pregătită pentru aşa ceva. N-am nevoie să fac declaraţii explozive despre mine. Despr erelaţiile mele cu o femei. Sau prin absurd cu un bărbat. În ultimii ani lipsa mea de apariţii alături de femei...

A dat de bănuit.
A dat de bănuit oamenilor limitaţi. Eu nu trăiesc pentru ei. Eu sunt conştient că sunt un subiect care vinde. Atunci nu accept să fiu comentat de un ziarist care de cele mai multe ori nu ştie să scrie un nume. Chiar i-am transmis uneia după un articol plin de greşeli că în locul ei m-aş fi lăsat.

Dă-mi numele ei.
Nu. N-are rost.

Înseamnă că-ţi e frică de ea.
De cele mai multe ori nu vreau să fac scandal. Nu-mi e frică de niciun ziarist. Oricine poate fi demontat. Ziariştii de modă, ca şi creatorii, la noi sunt contrafăcuţi. Şi-au asumat statutul de critic de modă că aşa au vrut ei.

Ai avut-o într-o prezentare de-a ta pe Monica Columbeanu.
Am avut-o pentru că trebuia să fie acolo. Ea nu este o manechină. Nu este nici o frumuseţe. Este o fată cu şolduri late. Cu o frumuseţe de femeie normală. Cu o implantşie. De exemplu are părul crescut până pe frunte. Nu are expresivitate. Singura ei grimasă de pe podium este ţuguierea buzelor.

De ce trebuia să apară?
Pentru că există manechine care trebuie să apară. Sunt "ae lui", sau "ale lui", e amanta cuiva. Sau va fi. Atunci trebuie să apară.

Deci faci compromisuri.
În sensul ăsta am făcut. De cele mai multe ori am făcut pentru că ştiam că se fac ele de râs. Ele îşi terorizează săracii iubiţi să apară pe podiumuri. Omul vine. te roagă. Îi pui mai mult machiaj. Mai multe pălarii pe cap, să nu se vadă cât de neaşpa e. Şi o scoţi.

Ce ţi-a mai rămas de făcut?
Îţi zic un secret. Se întâmplă de foarte multe ori să mă trezesc dimineaţa şi să mă întreb ce doresc. Ştii care e răspunsul? Nimic.