Clocks

10080 de minute. Atât are o săptămână. 3000 dorm. 500 citesc. 400 scriu. 500 mănânc. 1000 mă uit spre televzor. 500 vorbesc la telefon. Tragem linie. 5400. Astea sunt constante. Rămân jumătate. Pe astea le împart cu oamenii care-mi sunt dragi. Oamenii cu care râd. Care mă ajută să înţeleg. Care mă ajută să câştig. În general. Nu-mi place să port ceas. Nimic nu este mai sinistru decât un om cu ceas la mână. Ceasul merge înainte. Mişto ar fi fost să meargă înapoi. Ca la melodii. Să poţi să vezi fie cât a trecut, fie cât a rămas. Nu-mi plac oamenii cu ceas. Îmi dau senzaţia de clepsidră. Îmi dau senzaţia că trec în fiecare zi nisipul în partea cealaltă. Şi nu e ca la ceainării. Când poţi s-o întorci. Am văzut un film cu nume dubios. "Click" îi zice. Să ai o telecomandă şi să dai fast forward minutelor care nu-ţi plac. Simplu. Click. Asta facem şi fără telecomandă. Noi suntem în partea a doua a filmului. Când telecomanda i se setase pe pilot automat. Şi trecea întruna peste toate. Asta facem. Trăim pe fast forward şi ni se pare că nu ne place ceva. Vrem tot timpul piesa următoare. De multe ori eu vreau piesa asta. Click.