Căscat de Bucureşti electoral

"Experienţă, strategie, spirit de echipă". Votaţi-l pe Ludovic Orban. "Doar găştile pot vorbi". Votaţi-l pe Ioan Vilău. Chiliman: "Alege drumul drept". "Soluţii nu discuţii". Votaţi-l pe Blaga. "Vin pe strada ta", anunţă Murgeanu. Vine Blaga iar, "harta soluţiilor". Ludovic Orban, "pun Bucureştiul pe roate". Dezolant. Să umplii Bucureştiul cu dastea. Asta mi se pare cel mai jenant. Sunt reclame. Reclamă un personaj. Nici reclama de la televizor cu Gury Pascu ţipând prin magazine nu mi s-a părut atât de dezolantă. Mai trist decât ideile astea stupide mi se pare faptul că undeva, la un moment dat, nişte oameni au stat să se gândească la ele. Poze dubioase. Slogane triste. Un căscat şi-o plictiseală în toate. Eu aş fi pus totuşi şi o poză cu un candidat căscând în timp ce se uită la afişul electoral al altuia. Nu înţeleg nici povestea cu înşirarea corturilor prin Bucureşti. Tot felul de corturi la care se mai opreşte câte un pensionar, se dă intersat şi stă şi el un pic la umbră. Nu înţeleg concertele electorale. Nu înţeleg de ce se fac şi de ce oamenii s-ar duce. "Ce bine a cântat asta. Pe ăla trebuie să-l votăm". "Uite-o pe asta ce mişto dansează. Cine a organizat aici? Pe ăsta îl votăm. E competent domne!". "Dacă zic fac", apare pe afişele cu Murgeanu. Iar m-a apucat căscatu'.