sânge pe pereţi
E vară. Sânge pe pereţi. Lupta cu ţânţarii. E război. Miza e mică. Ţânţarii sunt cea mai bună exprimare a aroganţei. Zboară, lent, plictisiţi. Stau. Îi pândesc. E nasol. Se orientează spre locuri izolate. Mă bag după ei. Se face 3 noaptea. Perspectiva somnului e sumbră. Mă bâzâie. Nu mă înţeapă. Fac balamuc. Or fi mai mulţi ţânţarii decât oamenii pe planetă? E câte un ţânţar de om?! Să omorâm fiecare câte unul. Experimental. E o decizie interesantă, ieşit la o terasă în Herăstrău, deranjat de ţânţari, să te preocupi să-i omori. E cea mai firească manifestare a optimismului. Să crezi c-au să se termine. Ce creaţie meschină. E vară. Şi sânge pe pereţi.
posted by Radubuzaianu at
Monday, June 18, 2007
2 Comments:
Se pare ca traim in lumi (aproximativ) paralele (daca nu, macar perpendiculare :).
Si la mine e vara. Si la mine e sange pe pereti. Si la mine exista dorinta de eliminare a speciei mai puternice ("numeric vorbind" :))) si (aparent doar) mai zgomotoase (pt ca ei bazaie si cand noi tacem).
Eu mi-as dori ca fiecare sa omoare cate 100 de tantari, asta ca sa fim siguri ca ii eliminam... dar doar dupa ce aflam ce au de bazait in apararea lor (tu nu te-ai intrebat niciodata de ce bazaie? Si ce "bazaie" mai exact, atunci cand o fac?)
...Anyway, intre timp...eu ma voi urca pe scaun pt ca am vazut unul pe perdea (ii voi crutza pe restul de 99 azi :P).
un post bacovian ce ai scris tu aici, radhone. :)
Post a Comment
Subscribe to Post Comments [Atom]
<< Home